Sobor de ierarhi, în rugăciune, la mormântul Arhiepiscopului Eftimie Luca
Joi, 4 noiembrie 2021, cinci ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-au reunit în comuniune de rugăciune la mormântul vrednicului de pomenire Arhiepiscop Eftimie Luca, cu prilejul împlinirii a È™apte ani de la naÈ™terea sa în Cer.
Ziua de 4 noiembrie are o rezonanță aparte în calendarul...
Mărturisitorii Ortodoxiei din Parohia Sfântul Spiridon din Comănești
Prima duminică a Postului Mare reprezintă o zi de mare sărbătoare pentru creÈ™tinii ortodocÈ™i. În această duminică, numită „Duminica Ortodoxiei”, creÈ™tinii ortodocÈ™i marchează triumful dreptei credinÈ›e asupra ereziei iconoclaste È™i asupra tuturor ereziilor, în general. Această zi de sărbătoare a fost instituită de...
BISERICA Parohie: categoria 3 rural – 153 familii Biserica 1: „Sf. Prooroc Ilie” din Prisaca Data ridicării: 1883 Data târnosirii: 6 noiembrie 1883 Pictura: - Renovarea picturii: - ReparaÅ£ii capitale ale bisericii: 1983 – 1984
Vizite arhiereÅŸti: 3 iunie 1984 – P.S. Eftimie Luca, resfinÅ£irea bisericii
PREOÅ¢I SLUJITORI Preot: Muntean Ioan, născut 13.04.1989 Studii: Seminarul Teologic Cluj-Napoca - 2008 Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloaie” IaÅŸi, promoÅ£ia 2012 Studii postuniversitare: - Anul hirotoniei: 25 octombrie 2015 Anul hirotesiei: - Parohii păstorite: 2015 – prezent: Prisaca Starea civilă: căsătorit, 1 copil Telefon: 0751846025
În zona centrală a Depresiunii Tazlău, pe cursul mijlociu al râului Tazlău, la 3 km Est de satul BereÅŸti-Tazlău, pe o distanţă de 2 km, de o parte ÅŸi de alta a DJ Tescani-Sănduleni, străjuieÅŸte de aproape 300 de ani satul Prisaca.
ETIMOLOGIA ISTORICÄ‚ Conform Registrului Inventar al Parohiei BoÅŸoteni, Filiala Prisaca, alcătuit de preotul paroh Gheorghe Misăilă în anul 1967, denumirea satului ar veni de la un oarecare locuitor Prisăcaru, care se ocupa cu albinăritul. În lucrarea „ Valea TrotuÅŸului-Enciclopedie” a prof. Corneliu Gh. Stoica, se afirmă că denumirea ar proveni din limba slavă: „preseka - tăiere(în pădure)”, apelativ cu sens de despădurire.
EVOLUŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ De-a lungul timpului, satul Prisaca a făcut parte din unităţi teritoriale administrative diferite: Bereşti-Tazlău: 1871-1876; 1939; Tescani: 1876-1906; 1929; Sănduleni: 1906-1908; Enăcheşti: 1908-1929;2 Actualmente satul este parte componentă a com. Bereşti-Tazlău.
STATISTICÄ‚ Dacă în 1830, conform unei statistici, satul număra 523 de case, la recensământul din 1912 avea doar 83 de case, iar la cel din 1941-199 de case.
În ce priveÅŸte numărul locuitorilor, cel mai mare număr l-a avut la recensământul din 1941- 737 locuitori, iar cel mai mic- la recensământul din1912: 334 locuitori.
INSTITUÅ¢II LOCALE ÅžCOALA primară, înfiinÅ£ată în 1921. Din 1937 are local propriu, în care funcÅ£ionează ÅŸi azi. BISERICA de lemn „Sf. Ilie” - monument istoric. Face parte din categoria bisericilor „călătoare”, fiind adusă în anul 1883 din satul RăchitiÅŸ, com. Strugari.
În lucrarea „Repertoriul bibliografic al localităţilor ÅŸi monumentelor medievale din Moldova”, Nicolae Stoicescu precizează că biserica „ a fost adusă de la Racila”.
Într-o Evanghelie ce aparÅ£ine Bisericii „Sf. Ilie” Prisaca există o însemnare referitoare la construcÅ£ia bisericii: „Biserica a fost construită în 1883, fiind adusă din părÅ£ile NeamÅ£ului(probabil Racila-n.n.) ÅŸi sfinÅ£ită la 6 nov. 1883 de către protopopul Teodor Atanasiu din oraÅŸul Bacău, delegat al P.S. Melchisedec al Romanului”.
Biserica are planul în formă de navă dreptunghiulară, cu altarul pentagonal, decroÅŸat. Pe temelia din piatră s-au aÅŸezat „ talpa ÅŸi cununile de bârne orizontale încheiate în căţăi”.
Turnul –clopotniţă, de formă pătrată ÅŸi acoperiÅŸ piramidal, se înalţă deasupra pronaosului.
În deceniul al nouălea al secolului trecut, biserica a fost refăcută, fiind sfinÅ£ită la 3 iunie 1984 de către P.S. Eftimie Luca al Romanului, preot paroh fiind Gheorghe Turcu. ReparaÅ£iile s-au făcut cu cheltuiala enoriaÅŸilor ÅŸi a credincioÅŸilor din Schitu-Frumoasa, satul natal al preotului paroh.
În 1997, în timpul preotului Gheorghe Filip, s-a schimbat acoperiÅŸul de ÅŸindrilă cu unul din tablă zincată, atât pe sf. locaÅŸ, cât ÅŸi pe clopotniţă. ClopotniÅ£a, situată în curtea bisericii, adăposteÅŸte două clopote: unul mare ÅŸi unul mic. Pe cel mic se află inscripÅ£ia:” Cumpărat în 1925. De obÅŸtea satului Prisaca. Fabrica de clopote Oituz. BucureÅŸti.”
Tot în această perioadă a fost construit în curtea bisericii ÅŸi un Agheasmatar, de formă hexagonală, din zid, pavat cu gresie ÅŸi acoperit cu tablă zincată. La intrarea în Agheasmatar se află o placă comemorativă, închinată eroilor neamului din satul Prisaca.
Până în anul 2003, biserica „Sf. Ilie” a fost filiala Parohiei BoÅŸoteni. Prin decizia Episcopiei Romanului nr. 2610/16 octombrie 2003, satul Prisaca a devenit parohie, cuprinzând în prezent 98 de familii ÅŸi 41 persoane văduve, totalizând 337 suflete
Parohia are cimitir, cu o suprafaţă de 3622,76 mp ÅŸi un teren arabil în suprafaţă de 11,42ha (titlu de proprietate nr. 156817/10.07.2007).
De-a lungul timpului, la Biserica „Sf. Ilie” au slujit următorii preoÅ£i: 1.IONESCU IANCU 7.TURCU GHEORGHE 2.SCHIRLIU VASILE 8.CERNAT VASILE 3.COMÄ‚NESCU ION 9.PALADE VASILE 4.MISÄ‚ILÄ‚ GHEORGHE 10.FILP GHEORGHE 5.POPESCU VIOREL 11.MEREALBE C-TIN 6.BUCÄ‚ ION 12 ANECULOAIE NELU
Nicolae Stoicescu,”Repertoriul bibliografic al localităţilor ÅŸi monumentelor medievale din Moldova” DirecÅ£ia Patrimoniului Cultural naÅ£ional, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, BucureÅŸti 1974, pg. 666
